Raport narativ privind implementarea proiectului „Bune practici în folosirea potenţialului ţărilor din Europa Centrală şi de Est în producţia şi marketingul produselor ecologice”

În esenţă este vorba despre un program de internaţionalizare a proiectului „Promovarea tehnologiilor de cultură cu impact redus asupra mediului şi cu o eficienţă economică sporită a producţiilor obţinute”, proiect derulat de Asociaţia Bioagricultorilor din România şi partenerii stabiliţi, cu sprijinul financiar al Bancii Mondiale şi al Ministerului Agriculturii şi al Dezvoltării Rurale.

Se organizează un schimb de experienţă între echipa complexă de implementare a proiectului şi reprezentanţii unor Asociaţii şi Organizaţii similare din 6 ţări din Europa Centrală şi de Est, având ca obiective:

• împărtăşirea experienţei Asociaţiei Bioterra dobândită în cei 11 ani de activitate, mai ales promovarea agriculturii ecologice, inspecţiei şi certificării, a tehnologiilor ecologice dar şi a marketingului produselor agroalimentare ecologice;

• realizarea unui feed-back din partea specialiştilor din străinătate cu privire la derularea primei faze a proiectului, valorificare acestuia în cadrul evaluării intermediare;

• prin contribuţia comună, dezvoltarea unor practici optimizate în cadrul tehnologiilor ecologice, a marketingului produselor ecologice, în scopul ridicării nivelului de practicare a agriculturii ecologice în aceste ţări;

• realizarea de colaborări între ţări şi societăţi agroecologice.

Durata proiectului: 25-31 octombrie;

Finanţator: Fundaţia pentru o Societate Deschisă – România;

Participanţi la proiect

1. Echipa Bioterra: Albert Imre – director de proiect, Man Cornel, Bodiş Andrei, Albert Emilia, Nagy Miklos;

2. Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă Cluj: ing. Hicea Silvia;

3. DADR Cluj: Dr. Ing. Lörinczi Zoltan;

4. S.C. Ecoinspect Cluj- Napoca: ing. Lörincz Piroska;

5. Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj Napoca: prof.dr. Man Cornel, prof. dr. Gh.Mihai, conf.dr.Sima Nicuşor, prof.dr. Nicolae Marcu;

6. Invitaţi din comune şi ferme vizitate: primari şi viceprimari, agenţi de agroturism rural, Rimetea Alba, Cefa Bihor, fermieri: Albert Imre, Nagy Miklos, Popute Gheorghe, Raţiu Ioan, Moritz Ştefan, Gherman Nicolae;

7. Participanţi din străinătate: – Republica Moldova: Iurie Senic, Vasile Ciobanu;

– Letonia: Livija Zarina, Iaanus Siim

– Bulgaria: Andrey Kurtenkov

– Armenia: Davtyan Vardges

– Serbia: Oprea Nicoleta

– Turcia: Kilinc Gokhan

Activităţi desfăşurate în cadrul proiectului şi impactul lor asupra participanţilor:

În programul de internaţionalizare au fost planificate şi derulate următoarele activităţi:

1. Participarea invitaţilor străini la Conferinţa Internaţională a Bioagricultorilor, organizată de Asociaţia Bioterra

Conferinţa organizată în 25 – 26 octombrie, cu 220 participanţi din România şi încă 8 ţări europene a avut ca tematică: Calitatea produselor agroalimentare ecologice şi factorii de influenţă”. Pentru participanţii la proiect, coferinţa a fost un excelent prilej de a vedea pe viu activităţile Bioterrei – conlucrarea ei cu MADR, ANCA, ASAS, Staţiunile de Cercetare ştiinţifică, Universităţile Agricole –, gradul de pregătire profesională a fermierilor, preocupările acestora şi problemele cu care se confruntă. Invitaţii au luat cunoştinţă de nivelul pieţii produselor ecologice în România şi relaţia agroturism – agricultură ecologică.

Toţi invitaţii străini au apreciat ca excepţională forţa organizatorică a Asociaţiei Bioterra, poziţia ei în cadrul FNAE, rolul Asociaţiei în dezvoltarea agriculturii ecologice din România, dar şi metodologia şi practicile aplicate în urmărirea scopurilor propuse.

Expoziţia de produse alimentare ecologice organizată cu ocazia conferinţei a permis participanţilor la proiect să cunoască direct şi să deguste principalele produse ecologice care se obţin în România: lapte şi produse lactate (de ovine şi bovine), miere de albine şi alte produse apicole, vin, ouă, legume, fructe, făină şi paste făinoase.

Participanţii au putut conversa cu producătorii şi au făcut un util schimb de experienţă.

2.) Organizarea de mese rotunde pe tematica proiectului şi obiectivele propuse în locaţiile vizitate.

S-au organizat mese rotunde foarte reuşite, cu prezentări şi discuţii interactive apreciate de participanţi, având următoarele locaţii:

2.1 USAMV Cluj-Napoca, în 27 octombrie 2008

Teme: Prezentarea participanţilor;

Evoluţia şi situaţia actuală a agriculturii ecologice în România – Cornel Man;

Asociaţia Bioterra – 11 ani de activitate – Albert Imre;

Inspecţia şi Certificarea în agricultura ecologică din România – Lörincz Piroska;

Prezentarea proiectului şi toate componentele sale – Man Cornel.

În urma dezbaterilor au fost stabilite următoarele priorităţi:

• tebuie intensificată campania de transmitere a informaţiilor despre agricultura ecologică şi alimentaţia sănătoasă, prin exploatarea tuturor posibilităţilor de publicitate, respectiv prin toate mijloacele de comunicare verbale şi vizuale – electronice, editare de broşuri, filme documentare, foi volante etc. Pentru aceste activităţi va trebui să se înainteze proiecte către finanţatorii care se ocupă de problemele mediului rural. Se vor căuta proiecte în parteneriat cu ţările vecine sau cu oricare partener care este dispus pentru colaborare;

• oganizarea şi înfiinţarea loturilor demonstrative în zona în care există interes faţă de agricultura ecologică, pentru ca tehnologiile recomandate să se poată vedea „pe viu” şi se poată parcurge toate verigile tehnologice;

• trebuie să se pună un accent mai mare pe informarea şi educarea consumatorilor, pentru ca să crească cerinţa faţă de alimentele sănătoase, de bună calitate, care, la rândul ei, determină creşterea numărului fermierilor ecologici;

• sensibilizarea organelor de decizie asupra necesităţii ca agricultura ecologică să se considere prioritate naţională, astfel subvenţionarea să fie sigură şi calculabilă. Măsuri propuse: întocmirea unei propunere de subvenţionare care să fie formulată după consultarea tuturor organizţiilor şi asociaţiilor din ţara respectivă; asociaţiile să preia funcţia de reprezentare a intereselor producătorilor şi a procesatorilor;

• organizatiile civile să faciliteze participarea producătorilor şi procesatorilor la târgurile naţionale şi internaţionale;

• să se pună un accent deosebit de mare pe reînnoirea bunelor practici agricole, a obiceiurilor agricole tradiţionale.

2.2 Sălard, 28 octombrie 2008

Teme: Creşterea animalelor în sistem ecologic;

Managementul deşeurilor şi reziduurilor organice, compostarea mecanizată.

Moderator: prof. dr Cornel Man, preşedintele Asociaţiei Bioterra.

Observaţii, concluzii:

• Existenţa bazinelor de urină este obligatorie în fiecare fermă deţinătoare de animale din multe puncte de vedere: protejarea mediului – în special a apelor –, asigurarea îngrăşământului ieftin şi eficent. În conjunctura actuală mulţi fermieri din producţia convenţională renunţă la folosirea îngrăşămintelor chimice datorită creşterii preţurilor, şi, la fel, execută minimul de lucrări şi investiţii pentru înfiinţarea culturilor. Astfel atenţia se îndreaptă spre materialele fertilizatoare mai avantajoase economic: folosirea dejecţiilor lichide, compostarea resturilor vegetale (stoparea arderii acestora), aplicarea îngrăşământului verde etc.

• folosirea în stare lichidă a dejecţiilor prezintă avantaje semnificative faţă de folosirea în forma solidă a gunoiului de grajd: este mai uşor de administrat, se reduc cheltuielile, există posibilitatea de a le folosi în timpul vegetaţiei, asigură sporuri de producţie şi mărirea eficienţei;

• pentru administrarea dejecţiilor este nevoie să se procure vidanjera de un grup de gospodari, într-o gospodărie mică timpul de amortizare fiind prea lung;

• este nevoie de adoptarea unei tehnologii în care întreaga cantitate de dejecţii folosite să fie sub formă lichidă, aplicarea fiind în formă diluată, în proporţie de 1:7 sau 1:10, în funcţie de destinaţie: pe vegetaţie sau la lucrările de bază;

• fertilizarea cu dejecţii lichide nu exclude, ci chiar poate impune folosirea altor metode de a fertilizare, dintre care este foarte importantă îngrăşământul verde. La ferma Nagy se utilizează an de an facelia, o plantă meliferă deosebită după care se recoltează şi o producţie de fân. Ca îngrăşământ verde participanţii au recomandat şi alte plante şi metode: borceaguri, secară, trifoiul roşu, semănatul în mirişte după recoltarea păioaselor şi introducerea masei vegetative în sol toamna cu arătura de bază;

• în privinţa compostării produselor secundare şi a diferitelor deşeuri organice s-a ajuns la concluzia că este nevoie ca aceasta să se facă centralizat, cu mijloacele mecanice adecvate şi cu priceperea necesară. Cu practica actuală de compostare nu se poate obţine un compost bun, fermentarea aerobă nu se produce, seminţele de buruieni nu-şi pierd germinaţia şi este nevoie de muncă fizică grea. Ar fi necesar ca în fiecare localitate să se facă o platformă de compostare, să se procure uneltele necesare şi lucrarea să se presteze de către un producător pentru toată localitatea;

• s-a remarcat posibilitatea folosirii unor materiale fertilizante şi de combatere: Biofertil, Azotofertil, Biomit, Biomit plus, NeemAzal etc., substanţe admise în agricultura ecologică şi folosite în fermă cu mult succes şi prezentat în loturile demonstrative. Participanţii au remarcat necesitatea popularizării acestor substanţe, mai ales în rândul fermierilor care nu deţin animale. Este nevoie să se înfiinţeze loturi demonstrative în mai multe zone pentru ca producătorii să se convingă de utilitatea acestor produse.

Metoda de fertilizarea fazială cu urină diluată prezentată este cunoscută numai în Serbia, în restul ţărilor îngrăşarea în agricultura ecologică se face în modul obişnuit, cu bălegar. Reprezentanţii celorlalte ţări au apreciat rezultatele obţinute cu aceasta metodă, dorind s-o popularizeze în ţara lor. A fost o noutate şi folosirea anumitor fertilizanţi admişi.

2.3 Cefa–Tulca, 29 octombrie 2008

Teme: Combaterea buruienilor prin metode agrotehnice; Conservarea biodiversităţii; Marketingul produselor ecologice

Moderatori: ing. Andrei Bodis, Prof. dr. Cornel Man, Popuţe Gheorghe.

În cadrul mesei rotunde din Cefa despre metodele agrotehnice de combatere a buruienilor s-au deprins următoarele concluzii:

• în rotaţia culturilor plantele furajere perene trebuie să se menţină în cultură cel puţin 3 ani, dar se recomandă chiar 4 ani, în funcţie de compoziţia floristică a plantelor. Cu cât plantele furajere rămân mai mulţi ani în cultură, cu atât combaterea buruienilor devine mai eficientă. Rezultatul în privinţa combaterii buruienilor depinde şi de numărul de coase, respectiv de numărul recoltărilor;

• s-a remarcat necesitatea răsăririi uniforme a culturii, ca rezultat a unui pat germinativ corespunzător, respectiv a tăvălugirii terenului. În urma aplicării acestei metode cultura se luptă cu mai mult succes împotriva buruienilor;

• importanţa alegerii momentului optim de executare a lucrării în cazul ţesalei de buruieni. Imediat după răsărire, sau chiar după încolţirea seminţelor de buruieni trebuie executată prima trecere. Lucrarea trebuie repetată de mai multe ori, în funcţie de apariţia buruienilor, şi se poate continua pânî la înălţimea de 15–20 cm a plantelor de cultură. În cazul prăşitoarelor lucrarea cu ţesala de buruieni se intercalează cu prăşitul mecanic, respectiv cu bilonarea rândurilor.

• s-a remarcat importanţa executării lucrărilor în momentul optim de umiditate – în acest sens nu se admite nici-un rabat deoarece se compromite lucrarea şi în cazul umidităţii prea mari, şi atunci când terenul este prea uscat, distrugându-se structura solului.

În partea a doua a zilei au avut loc la Tulca, la ferma individuală Popuţe Gheorghe (membru al consiliului de administraţiei al Asociaţiei Bioterra) discuţii despre procesarea şi valorificarea cărnii ecologice. Concluziile şi recomandările formulate:

• Realizarea unor abatoare certificate bio este de primă urgenţă. În momentul de faţă în nici una din ţările participante nu există abator ecologic. Lipsa lor îngreunează valorificarea cărnii ca produs bio. Carnea bio se vinde la preţ convenţional ceea ce duce la o pierdere foarte mare, sau se vinde în viu la export, care de asemenea înseamnă o pierdere pentru producător.

2.4 Riemetea, 30 octombrie 2008

Teme: Prelucrarea şi valorificarea produselor de la ovine şi caprine;

Agroturismul – soluţii şi perspective.

Moderator: Lőrincz Atilla, director al Direcţiei Agricole din judeţul Cluj.

Masa rotundă a fost organizată la pensiunea din Colţeşti. Din dezbateri a rezultat că:

• agroturismul trebuie îmbinată cu producerea alimentelor sănătoase, ecologice, astfel crescându-i atractivitatea;

• este nevoie de asocierea deţinătorilor de pensiuni, pentru a putea organiza programe, pentru a reînnoi obicieiurile vechi – festivaluri, sărbători populare, dar şi de producţie a alimentelor specifice zonei –, în vederea atragerii unui număr mare de vizitatori din ţară, dar şi din străinătate; asociatia celor care primesc turişti să renumereze responsabilul care coordonează activităţile care se întreprind;

• este importantă editarea şi distribuirea cataloagelor, foilor volante sau altor forme de reclamă pentru localitatea/regiunea respectivă;

• este nevoie ca asociaţiile locale să facă parte dintr-o organizaţie naţională (ANTREC) care să reprezinte interesele lor, dar şi pentru a avea capacitatea de a ţinti o piaţă mai largă.

2.5 Cluj-Napoca, USAMV, 31 octombrie 2008

Temă: Concluzii şi evaluarea proiectului

În cadrul ultimei mese rotunde au fost trase concluziile finale ale programului, dintre care amintim:

• au fost alese şi dezbătute teme de mare importanţă pentru miscarea de agricultură ecologică din ţările participante;

• unităţile de producţie vizitate au oferit exemple bune de tehnologii specifice şi moderne în agricultura ecologică;

• au fost iniţiate/ perfectate colaborări şi parteneriate din partea a mai multor ţări pentru realizarea unor obiective comune;

• este foarte importantă organizarea unor conferinţe, forumuri, mese rotunde sau schimburi de experienţă, cu participare internaţională, fiecare ţară putând oferi astfel soluţii proprii care se pot transpune oriunde, prin adaptarea la condiţiile locale. Aceste evenimente au ecou pozitiv, sunt mediatizate (publicaţii cotidiene, de specialitate, radio, tv. etc.) şi astfel aduc un serviciu bun mişcării ecologiste.

3. Vizite la ferme model şi la loturi demonstrative

În cadrul acestor activităţi au fost prezentate etapele parcurse din proiect, cu rememorarea unora ce au expirat, utilizându-se ilustrativ şi date de cultură, rezultate de producţie comparativ, etc.

3.1 Ferma model şi loturile demonstrative Sălard (Bihor)

Obiective vizitate şi discutate:

• Adăpost pentru vaci de lapte cu stabulaţie liberă şi anexele lui;

• Bazin de urină;

• Platformă de compostare mecanizată (parţial);

• Lot de porumb fertilizat cu purin diluat;

• Punct de colectare a laptelui şi pentru producerea de paste făinoase

• Prima şcoală rurală de agricultură ecologică;

Gospodăria este o fermă mixtă, cu o suprafaţă de teren de 150 ha unde se cultivă cereale (grâu spelta), floarea soarelui, porumb, plante furajere (în rotaţie de 6 ani), şi secţiune de creşterea animalelor, respectiv 20 cap bovine, ţinuţi în în grajd cu stabulaţie liberă.

Şcoala ecologică a început să funcţioneze din acest an, cu două clase. Practica agricolă a elevilor se face în cadrul fermei. Nagy, parcurgând toate locurile, respectiv fazele de muncă: cultivarea plantelor, zootehnie, prelucrarea produselor.

La lotul demonstrativ s-a prezentat fertilizarea cu urină diluată în două fenofaze şi producţiile obţinute în comparaţie cu lotul martor unde cantitatea de 40 t urină a fost administrat o singură dată, înaintea semănatului. Diferenţa de producţie a fost foarte mare, 33% faţă de martor, ceea ce impune extinderea acestei metode, nu numai la floarea soarelui ci şi la alte culturi.

3.2 Ferme şi loturi demonstrative Cefa, Tulca (Bihor)

• Lot demonstrativ de floarea soarelui, pe care s-au combătut buruienile cu ţesala de buruieni;

• Abator şi linie de prelucrare a cărnii cu metode tradiţionale

• Ferma piscicolă, ocrotirea biodiversităţii în zonă.

Fermierul Raţiu Ioan (Cefa) este specialist în mecanizare, ţinând în mod frecvent prezentări în gospodăria proprie despre diferite moduri de combatere a buruienilor cu mijloace mecanice, în special cu ţesala de buruieni – ferma fiind vizitată anual de 50-60 fermieri. Majoritatea participanţilor vizitei din octombrie au văzut pentru prima dată ţesala de buruieni, în ţara lor neexistând această unealtă.

În partea a doua a zilei a fost vizitată abatorul familiei Popuţe Gheorge, din satul Tulca, jud. Bihor. Unitatea are o capacitate zilnică de două tone, dar cu posibilităţi de extindere. Abatorul se aprovizionează cu materie primă de la gospodăriile ţărăneşti din regiune, şi în cazul în care din aceste surse nu se poate procura carnea, din mari unităţi de profil sau din import. Majoritatea cărnii se valorifică în carcasă, dar s-a început şi prelucrarea cu metode tradiţionale, pentru produsele rezultate cerinţa fiind în creştere.

3.3 Ferma model Rimetea (Alba)

• Fermă de creşterea animalelor şi caprinelor;

• Produse ecologice procesate la fermă;

• Valorificarea produselor ecologice.

3.4 Pensiune agroturistică Rimetea (Alba)

• Agroturism şi agricultură ecologică la Remetea;

• Obiective agroturistice în zonă.

Satul Rimetea din judeţil Alba face parte din Patrimonul Mondial. Datorită construcţiilor având o valore aparte şi a peisajului deosebit de frumos, agroturismul s-a dezvoltat vertiginos în ultimii doi ani. Satul este membru ANTREC şi anual primeşte 2500-3000 turişti – vizitatori din foarte multe ţări străine dar şi din ţară. Pentru vizitatori se organizează diferite programe culturale şi vizite la locuri de mare atracţie, în sat existând şi un muzeu al portului şi meseriilor tradiţionale. Vizitatorii sunt găzduiţi şi de familii, dar există deja şi mai multe pensiuni.

4. Elaborarea unei broşuri ce include sinteza temelor tratate în proiect

5. Autoevaluarea proiectului de către participanţi

6. Activităţi conexe desfăşurate

Pe lângă obiectivele şi activităţile înscrise în proiect, pe parcursul desfăşurării programului au fost iniţiate şi alte activităţi conexe, între care:

• expoziţie de produse alimentare ecologice, cu degustare;

• întâlnire cu personalităţi locale: primari, viceprimari, întrprinzători, comercianţi;

• discuţii cu specialişti din USAMV Cluj, DADR, OJCA, cercetători, procesatori, fermieri;

• stand de cărţi, reviste, broşuri – tehnologii ecologice, modele de etichete, ambalaje, etc;

• conferinţa de presă, interviuri la TV

Concluzii finale

Proiectul de internaţionalizare a preocupărilor Asociaţiei Bioterra de promovare a tehnologiilor agricole prietenoase mediului ambiant şi producătoare de alimente sănătoase, s-a constituit într-un veritabil succes.

A avut loc un fructuos schimb de experienţă din care invitaţii străini au putut aprecia şi reţine cel puţin următoarele aspecte:

• modul de organizare a unei Conferinţe Naţionale a Bioagricultorilor, factorii implicaţi şi nivelul ridicat al discuţiilor;

• întâlniri şi schimb de idei cu fermieri, procesatori, comercianţi, specialişti, inspectori;

• parcurgerea etapelor de implementare a proiectului cu explicaţii riguroase şi complete asupra rezultatelor obţinute prin implementarea unor tehnologii specifice agriculturii ecologice: utilizarea purinului în fertilizare, ţesala de buruieni în combaterea buruienilor, compostarea deşeurilor organice, bazine-model de purin, ferme model, etc.

Pe de altă parte prezenţa oaspeţilor din cele 6 ţări a dat importanţă preocupărilor Asociaţiei Bioterra în teritoriu, fermierii, dar mai ales organele locale de decizie fiind stimulaţi în a sprijini agricultura ecologică.

Oaspeţii au împărtăşit din experienţa lor şi împreună cu noi s-a reuşit elaborarea unor conduite optimizate în continuarea proiectului nostru.

Toţi oaspeţii şi-au manifestat interesul pentru modelul de implementare a proiectului şi au confirmat în scris aprecierile lor pentru învăţăturile pe care şi le-au însuşit, reuşita acţiunilor, afirmând că duc în ţările lor o experienţă extraordinară.

Prof.dr Cornel Man, Bodis Andrei