Ocuparea forţei de muncă prin promovarea agriculturii ecologice
Obiectivul general
• Oferirea unor soluţii practice prin care se pot rezolva cu succes problemele socio-economice a gospodarilor cu ferme mici şi mijlocii, îndeosebi în zonele colinare şi de munte.
• Conştientizarea faptului că aceste ferme aplicând modul de organizare şi tehnologiile obişinuite, nu vor putea supravieţui, însă exploatând condiţiile favorabile existente, aplicând noi sisteme de producţie şi valorificare pot realiza produse sănătoase, competitive pe piaţa internă şi externă.
Obiective specifice
• Transmiterea informaţiilor către producătorii care nu au ate surse de a-şi îmbogăţi cunoştinţele, crearea unor mecanisme de furnizare a informaţiilor despre bunele practici agricole
• Promovarea producătorilor individuali, ai instituţiilor şi a consumatorilor către organizaţii, asocieri, pentru a crea un cadru rezolvării problemelor comune complexe
• Dezvoltarea pieţei locale, încurajarea înfiinţării unor asociaţii de prelucrare, ambalare şi valorificare a produselor ecologice
Grupuri ţintă
Proiectul vizează în primul rând fermierii care deţin gospodării mici şi mijlocii, şi se confruntă cu lipsa echipamentelor moderne, adecvate practicării agriculturii, astfel obţinând producţii mici cu cheltuieli de producţie mari, sau care, în cazul fericit când obţin producţii satisfăcătoare, nu-şi pot valorifice produsele.
De asemenea sunt vizaţi şi proprietarii de ferme mari, problema valorificării produselor ecologice fiind una generală în ţară, respectiv persoanele care se ocupă cu consultanţă în agricultură, dânşii având un rol important în diseminarea informaţiei.
Durata proiectului
• Noiembrie 2006–octombrie 2007
Informare şi instruire
• Seminarii şi cursuri de instruire
În prima jumătate a perioadei de implementare a proiectului (noiembrie 2006–aprilie 2007) accentul a căzut pe activităţile de aplicare a metodelor directe de educare şi formare. S-au realizat 6 seminarii, cu participarea a 160 persoane, în localităţile: Oradea, Sâniob (jud. Bihor), Zalău, Cluj-Napoca, Dej, Gilău (jud. Cluj), temele abordate fiind: prezentul şi viitorul agriculturii ecologice, legislaţia UE şi cea românească privind acest sector, subvenţionarea sectorului, importanţa protejării apei, marketingul produselor ecologice, respectiv, la cererea expresă a participanţilor, importanţa compostului şi compostarea deşeurilor din ferme. În cadrul seminariilor s-a arătat un interes deosebit pentru sistemul de producţie ecologică, mare parte a cursanţilor luând decizia de a se înscrie în Asociaţia Bioterra sau să înceapă procesul de conversie de la agricultura convenţională la cea ecologică.
Din cele patru instruiri prevăzute în cadrul proiectului, au fost realizate două, respectiv în localităţile Sălard (jud. Bihor) şi Cluj-Napoca. Cele mai importante teme abordate au fost: rolul asolamentelor în sistemul ecologic, metode specifice de îngrăşare a solului, creşterea ecologică a animalelor, inspecţia şi certificarea, marketingul produselor ecologice, rolul asociaţiilor în rezolvarea problemelor de producţie şi valorificare. Ca activitate practică, s-au vizitat loturile demonstrative ale fermei lui Nagy Miklós din Sălard, respectiv cele aparţinând lui Albert Imre în Luna de Sus. Deşi iniţial s-au prevăzut în total 60 de participanţi pentru cele patru instruiri, numărul celor prezenţi la primele două a fost 92, acest lucru arătând interesul crescând al fermierilor şi specialiştilor pentru această ramură. La sfârşitul instrurii participanţii care au dat dovadă de însuşirea cunoştinţelor predate au primit diplome de absolvire a cursului recunoscute de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
• Publicaţii
Ca şi măsuri de îmbunătăţire a activităţii educaţionale şi de informare, s-au editat patru videofilme documentare despre aspectele tehnologice din diferite ramuri ale agriculturii ecologice şi 3000 exemplare de foi volante despre agricultura ecologică, şi s-a dezvoltat pagina web a Asociaţiei.
În lunile august–octombrie 2007 vor apărea patru publicaţii tipărite, respectiv:
– Cultivarea legumelor cu metode ecologice
– Tehnologia ecologică a principalelor culturi de câmp
– Tehnologia ecologică a creşterii animalelor
– Ghidul legislativ al agriculturii ecologice
Loturi demonstrative
În cadrul proiectului s-au realizat trei loturi demonstrative: unul la Sântimreu (jud. Bihor) şi două la Luna de Sus (jud. Cluj).
Lotul din Sântimreu, având suprafaţa de 1 ha, a fost înfiinţat cu scopul de a prezenta eficienţa îngrăşământului verde. Pe această suprafaţă s-a semănat grâu(de toamnă), iar ca premergătoare s-a cultivat facelia. Lotul a fost vizitat în 20 aprilie de către 51 fermieri. La acea dată grâul avea o înălţime de 35–40 cm (densitate medie: 420 plante/m2).
La Luna de Sus s-a înfiinţat un lot pentru a prezenta metode de fertilizare utile în acele ferme în care nu se cresc deloc animale sau nu în număr suficient pentru a obţine îngrăşământul necesar sectorului vegetal. Suprafaţa totală de 1 ha s-a împărţit astfel încât pe o parte s-a aplicat varianta fertilizării pe sol, pe o alta fertilizarea foliară, iar a treia era martorul (nu s-au aplicat îngrăşăminte). S-au folosit fertilizanţii Ecofertil, Azotofertil şi Biomit plus (cantitatea aplicată: 10–15 l/ha, diluat în 300 l apă).
Pe acest lot au fost semănate trei soiuri de grâu (Dumbrava, Arieşan, Othalom) şi grâu spelta, pentru fiecare aplicând pe câte o parcelă distinctă fiecare variantă de fertilizare.
Rotaţia culturilor este următoarea: amestec de ierburi semănate (trifoliene + graminee) menţinut în cultură 3 ani, după care urmează cartofi, iar apoi se seamănă grâul obişnuit sau spelta, fără arătură, patul germinativ fiind pregătit cu combinatorul şi ţesala de buruieni. La întreţinerea grâului unealta de bază este ţesala de buruieni cu care se efectuează 2–3 treceri, în funcţie de situaţia existentă.
Al treilea lot demonstrativ a fost înfiinţat tot la Luna de Sus, pe o suprafaţă de 1 ha, cu scopul de a demonstra eficienţa folosirii ţesalei de buruieni la combaterea buruienilor.
Pe acest teren s-a semănat grâu spelta, efectuându-se trei treceri cu ţesala de buruieni: una toamna după răsărire, una la desprimăvărare şi una când plantele aveau înălţimea de 10–12 cm. La ora actuală se poate observa că parcela este curată de buruieni într-o proporţie de 95%. Se observă prezenţa unor specii de buruieni cu înrădăcinare adâncă, care nu se pot combate cu ţesala, astfel se va aplica plivitul manual. Rezultatul cuantificabil se va putea vedea după recoltarea parcelei (producţia fiind comparată cu cea de pe lotul martor unde nu se execută aceste lucrări.)
Vizitele la loturile din Luna au fost efectuate în a doua parte a lunii aprilie, cu participarea a 31 persoane. Vizitatorii au observat diferenţa între loturile martor şi cele pe care s-au folosit metodele specifice de combatere şi fertilizare, fiind impresionaţi de eficienţa acestora.
Fâşii ecologice
În agricultura ecologică fâşiile ecologice au un rol deosebit de mare, pentru că oferă un loc de refugiu animalelor mici şi insectelor, favorizând astfel biodiversitatea specifică. Fâşiile ecologice reprezintă adăposturi excelente pentru entomofagii care controlează populaţiile de dăunători. În acest fel se poate obţine un control natural al dăunătorilor care, scăpaţi de sub control, pot cauza mari pierderi în culturile ecologice.
În cadrul proiectului au fost realizate:
– fâşii ecologice în trei puncte ale fermei lui Nagy Miklós din Sălard, pe o suprafaţă totală de 1,4 ha, în apropierea unor culturi de floarea soarelui şi cereale. Aceste fâşii rămân nelucrate cel puţin 10 ani; fâşiile ecologice au fost vizitate de 51 fermieri în luna aprilie;
– fâşie ecologică la ferma lui Albert Imre din Luna de Sus, amplasată în două parcele, pe o suprafaţă totală de 0,70 ha. Alături sunt cultivate cereale de toamnă. Parcelele au fost vizitate în aprilie de 31 fermieri;
– fâşie ecologică la ferma lui Móricz Iosif din Remetea (jud. Alba), având o suprafaţă de 0,60 ha (în două parcele);
– la ferma lui Willi Schuster (Moşna) – există omantaţie de trandafiri în mijlocul căreia s-a amenajat o fâşie având lăţimea de 3 m unde s-a semănat facelia şi lucernă; în jurul suprafaţeie pe care se cultivă trandafirii există o fâşie pe care cresc arbuşti de alune, soc, porumbar, măceşe, mirobolan a căror creştere este controlată; aceste făşii oferă un habitat pentru buburuze, diferite păsări şi alte animale folositoare care se hrănesc cu dăunătorii trandafirilor (afide etc.)
– la ferma lui Nicolae Gherman (Roşiori) – lângă parcela pe care se cultivă orz de toamnă se trage canalizarea, în a cărei imediata apropiere suprafaţa este acoperită cu ierburi; această fâşie oferă un refugiu animalelor mici pe timpul muncilor care se efectuează pe lanul de orz, mai ales cu ocazia secerişului; în mijlocul plantaţiei de meri există o fâşie de mirobolan având rolul protejării biodiversităţii din livadă;
– la ferma lui Drăgan Radu Zoltan – lângă parcelele de grâu şi orz există fâşii pe care s-a semănat seminţe de ierburi în amestec, cu scopul de a realiza locuri de refugii pe timpu lşucrărilor agricole pentru animalele mici care trăiesc în această arie.
Participare la târguri şi expoziţii
• Biofach, februarie 2007, Nuremberg (Germania)
Graţie sprijinului acordat prin proiectul PHARE, în acest an Asociaţia Bioterra a participat cu stand propriu la cea mai prestigioasă manifestare expoziţională internaţională din domeniul produselor ecologice.
Organizatorul principal al pavilionului românesc de la Biofach fiind Federaţia Naţională pentru Agricultură Ecologică, în cadrul pavilionului s-au prezentat cu stand propriu zece firme ecologice reprezentative din ţară (dintre acestea cei mai mulţi membri ai Asociaţiei şi clienţi ai Ecoinspectului, organismul de inspecţie şi certificare înfiinţată de Bioterra), Asociaţia noastră oferind suprafaţă de expunere şi altor firme şi asociaţii de producători: SC Ecoinspect SRL, SC EcoForest SRL, SC Petras Bio SRL, SC Avicola SA, Federaţia Apicolă. Menţionăm că pentru pavilionul naţional plata standurilor şi a transportului mărfurilor a fost asigurat de Ministerul Economiei şi Comerţului.
Expunând produse cu un gust remarcabil – însăşi doamna Fischer Boel, una dintre principalii organizatori ai târgului a rostit cuvinte de laudă în urma degustării lor –, câteva având şi o împachetare fermecătoare chiar şi pentru cumpărătorul occidental răsfăţat, standul românesc a avut un succes incontestabil.
Lângă firmele cele mai puternice din sectorul agri eco din ţară expozanţi ca apicultorii din judeţul Sălaj – ce şi-au format deja propria federaţie pentru a putea pătrunde pe piaţă –, firma procesatoare Petras Bio care în ultima perioadă a înregistrat o dezvoltare spectaculoasă, ferma Herle care pe lângă producţia materiilor prime agroalimentare şi-a asumat şi procesarea acestora, sau firma EcoForest care şi-a propus să se specializeze pentru una dintre cele mai acute probleme din sector: comercializarea, au participat, la rândul lor, la un nivel demn atât de colegii lor din fruntea sectorului, cât şi de nivelul de organizare a târgului. Standul naţional românesc, deşi relativ mic, era un spot de culoare aparte în cadrul manifestării, bucurându-se de o afluenţă bogată a vizitatorilor, inclusiv a oamenilor de afaceri.
Pentru producătorii noştri aflaţi în acest an la Biofach li s-a deschis lumea. Relaţiile realizate cu posibilii importatori din străinătate au fost numeroase. Totuşi, trebuia să constatăm, că suntem departe de tendinţele pe plan mondial, din cauza hiatusurilor în cunoaşterea cerinţelor pieţei externe.
Un ajutor esenţial în acest sens ne-a oferit participarea la programul simpozional deosebit de bogat.
Expunerilor şi discuţiilor de mese rotunde s-au structurat în jurul capitolelor:
– principiile regulamentare şi politicile cele mai generale (politica UE/USA, grupul IFOAM UE etc.)
– standarde regionale, respectiv specificităţile naţionale în producţie şi consum intern în ţările importante din domeniu (Brazilia, Italia, Germania etc.), respectiv a celor cu potenţial consderabil şi în plin proces de dezvoltare (ţările din centrul şi estul Europei, America Centrală, Africa, China, India, Japonia etc.)
– problematica OMG-urilor
– inspecţie şi certificare (certificarea produselor neregulamentate, material săditor certificat etc.)
– în cadrul marketingului: principalele tendinţe privind modalităţile de vânzare (trenduri privind canalele de distribuţie), alimentele ecologice şi gastronomia, „hoteluri bio”, împachetarea ecologică, strategia fermelor mici pe piaţa ocupată de producători mari etc.
– cele mai importante produse bio pe piaţa internaţională (articole de toaletă, cânepa, cafeaua bio etc.)
– probleme de agro mediu.
Participarea Bioterrei la Biofach 2007, pe lângă câştigul individual imediat al expozanţilor, ne-a servit cu importante indicii atât pentru drecţionarea activităţii de lobby, cât şi pentru îndrumarea operatorilor spre piaţă.
![""]("/upload/image/revista) Parteneri, colaboratori
În realizarea cu succes a activităţilor – în special a seminariilor şi instruirilor, precum şi a vizitei la Biofach – ne-am bazat în special pe conlucrarea cu partenerii din proiect, dintre care rolul cel mai important l-au avut Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (prin reprezentanţii din teritoriu şi de la sediul central), Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă (prin OJCA Cluj, Bihor şi Sălaj) şi Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca.
Albert Imre, Bodis Andrei, Botar Camelia Maria |
