Bioterra – 20 de ani în slujba agriculturii ecologice în România

Asociaţia Bioagricultorilor din România „BIOTERRA”

În anul 1993, un grup de câţiva fermieri elveţieni, reprezentanţi ai organizaţiei Christliche Ostmission, au vizitat România şi au constatat potenţial agricol uriaş al acesteia, dar şi lipsa de capital, de infrastructură modernă şi de pregătire adecvată a agricultorilor. Astfel, ei au demarat în România organizarea unor seminarii despre agricultura ecologică. Instruirile erau destinate atât gospodarilor, cât şi specialiştilor în agricultură, având durata de două săptămâni. Ca o completare a acestui program, elveţienii au organizat un stagiu practic: 30 de persoane au primit invitaţia să lucreze timp de 3 luni în ferme ecologice din Elveţia. Programul de seminarii şi practică agricolă a continuat şi în anii următori, numărul celor care au vizitat „lumea de afară” (Ţara Cantoanelor) crescând încet, dar sigur. Cei întorşi în ţară doreau să continue ceea ce au văzut în occident. Pentru a-şi întări legăturile între ei şi pentru a se ajuta reciproc, au înfiinţat în anul 1997 o asociaţie a lor: cea a bioagricultorilor din România, denumind-o semnificativ şi pe înţelesul tuturor: „BIOTERRA”.

A urmat o perioadă grea, dar plină de învăţăminte. De-acum motto-ul muncii avea să devină fraza care ulterior a dat şi numele unei rubrici în revista Bioterra: „Aşa fac eu”. Tot ceea ce demarau era inspirat din experienţa proprie şi din cea a agricultorilor din ţări postcomuniste, care făcuseră deja paşi importanţi pe acest drum. Ca prim mijloc de promovare a agriculturii bio, în toamna anului 1999, BIOTERRA a organizat o conferinţă, la care a invitat reprezentanţii tuturor forţelor ce aveau un rol semnificativ pe scena agriculturii româneşti, cât şi partenerii străini. La începutul anului următor a apărut şi primul număr din revista proprie de specialitate – „Bioterra”, iar peste câteva luni Asociaţia a încheiat un contract de colaborare cu organismul de inspecţie şi certificare Biokontroll din Ungaria. Prima fermă inspectată a fost ferma Albert Imre din Luna de Sus, cea aflată în proprietatea liderului de atunci al bioagricultorilor, care a considerat că nimic nu e mai convingător decât exemplul propriu.

Începând din anul 2001 au fost realizate o serie de filme documentare despre tehnologiile ecologice aplicate în fermele bio din Elveţia. In anii următori, formându-şi în ţară oameni de specialitate, BIOTERRA organiza deja cursuri pentru gospodari. Cercul crescând al persoanelor cu pregătirea necesară pentru predarea cunoştinţelor oferea posibilitatea extinderii instruirilor în mai multe regiuni ale ţării. Colaborarea cu USAMV Cluj-Napoca a devenit din ce în ce mai strânsă, cadrele didactice de aici fiind şi autorii multor articole de specialitate publicate în revista Bioterra.

Relaţiile au luat amploare, atât pe plan intern cât şi pe plan extern. În perioada 2000–2002, nevoia de sprijin a organizaţiei pentru promovarea noilor metode de gospodărire s-a întâlnit cu disponibilitatea unor organizaţii internaţionale de a ajuta. USAID şi ACDI/VOCA au avut nu numai un aport financiar în acei ani, dar şi o implicare directă în activitate practică, prin delegarea unor voluntari, specialişti în domeniul agriculturii bio.

În condiţiile preaderării României la Uniunea Europeană, se impunea armonizarea legislaţiei din ţară cu cea a Uniunii Europene şi în acest domeniu. Astfel, BIOTERRA a avut un aport covârşitor în elaborarea O.G. nr.34/2000 – prima reglementare a agriculturii ecologice în România.

În perioada 2000–2004, agricultura ecologică fiind stimulată şi de legislaţia elaborată de Ministerul Agriculturii, numărul membrilor Asociatiei a crescut simţitor, respectiv de la câteva sute la peste două mii. Având membri în toată ţara şi o experienţă solidă, cunoscând potenţialul intern şi anumite oportunităţi externe, bioagricultorii îşi permiteau să aibă planuri din ce în ce mai îndrăzneţe.

Dar realizarea acestora impunea tot mai stringent şi necesitatea asigurării resurselor financiare corespunzătoare – nu numai la nivelul organizaţiei, ci şi la nivel de fermă. Existau la acea oră câteva ferme familiale care practicau de câţiva ani agricultura ecologică, dorind acum să obţină şi recunoaşterea materială a valorii producţiei lor. Dezvoltarea unei întreprinderi agricole la nivelul la care poate să-şi permită cheltuielile de inspecţie şi certificare necesita investiţii financiare masive. Bioterra a derulat atunci un proiect special, incluzându-şi în sfera de activitate instruirea gospodarilor pentru întocmirea proiectelor de finanţare.

În anul 2002, în cadrul unui program sprijinit de guvernul Elveţiei, Asociaţia BIOTERRA a înfiinţat primul organism românesc de inspecţie şi certificare a produselor ecologice, ECOINSPECT SRL, care a fost acreditat de către RENAR şi Ministerul Agriculturii în anul 2004. Tot în acel an, Guvernele României şi Elveţiei, prin Biroul de Colaborare Elveţian (SECO), au demarat un program de colaborare de 4 ani pentru sprijinirea certificării ecologice în România.

S-au dezvoltat şi relaţiile interne între diferitele asociaţii din România. BIOTERRA a devenit membru al Federaţiei Naţionale pentru Agricultura Ecologică, iar sarcinile prezidenţiale au fost preluate de Prof. univ. dr. Cornel Man.

În anii 2002–2004 asociaţia a derulat mai multe proiecte vizând protecţia mediului, colaborând cu REC („Agricultura ecologică – o cale de protejare a apelor” – 2002, Zona Brad – 2004) şi cu Fundaţia pentru Parteneriat („Dezvoltarea durabilă a satelor şi conservarea biodiversităţii prin agricultură ecologică” – 2003).

Un moment important în viaţa asociaţiei a fost implementarea proiectulului „Promovarea agriculturii ecologice în judeţele Cluj şi Bihor din Transilvania”, derulat în anii 2003–2005, cu sprijinul Băncii Mondiale. În cadrul proiectului, pe lângă instruirile deja tradiţionale (cursuri de formare a formatorilor şi seminarii teoretice), s-au introdus noi metode de promovare, mai eficiente:

– în fermele certificate au realizate loturi demonstrative, respectiv vizite la aceste loturi;

– s-au editat o serie de cărţi de specialitate, s-a publicat „Ghidul legislativ pentru agricultura ecologică” şi revista Bioterra (cu apariţie trimestrială).

O continuare a acestui proiect în privinţa implicării membrilor în activităţile organizaţiei a fost cel derulat cu sprijinul DEFRA, în cadrul căruia s-au construit bazine pentru depozitarea urinei, respectiv noi loturi demonstrative. Alte proiecte au fost derulate între anii 2005-2008, cu sprijinul financiar al REC, PHARE, Avalon (Olanda), EkoConnect (Germania), UKKA (Ungaria), etc.

Membrii Asociaţiei au început să participe la expoziţii interne şi internaţionale, unul dintre cele mai importante fiind expoziţia mondială Biofach de la Nürnberg. Participarea la aceste evenimente a facilitat intrarea pe scena internaţională a agriculturii ecologice româneşti, asociaţia devenind membră a Federaţiei Internaţionale a Mişcării de Agricultură Ecologică IFOAM, precum şi a Fundaţiei Avalon. BIOTERRA are relaţii de colaborare strânse cu organizaţii similare din Republica Moldova, Armenia, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Polonia, Austria, Germania, Elveţia.

În ţară, de câţiva ani, BIOTERRA organizează Salonul Ecologic la târgul AGRARIA din Cluj-Napoca, cel mai important eveniment expoziţional din Transilvania. De asemenea, în anii anteriori, a participat şi la Salonul organizat la târgul INDAGRA, cel mai important din România.

Având peste 3.000 de membri, o bază de experienţă considerabilă şi o reţea solidă de colaboratori, dorim ca pe termen mediu şi lung BIOTERRA să devină cea mai importantă voce a agricultorilor din România care au îmbrăţişat agricultura ecologică. În această privinţă, vom pune un mai mare accent pe informarea privind piaţa produselor ecologice. Menţionăm că BIOTERRA şi-a sprijinit mereu membrii în domeniul valorificării producţiei, care a fost şi este şi în prezent principala problemă a bioagricultorilor din ţara noastră.